Relațiile cu organizațiile societății civile

Europa are o societate civilă dinamică și diversă, reprezentată de organizații active la nivel local, regional, național și european. Parlamentul European - singura instituție a Uniunii Europene aleasă în mod direct - se angajează să mențină un dialog deschis, transparent și constant cu aceste organizații, asigurându-se că vocile lor sunt auzite în procesul legislativ și că politicile UE reflectă nevoile și aspirațiile cetățenilor.

Parlamentul încurajează acest schimb prin consultări și forumuri periodice și transparente. Obiectivul este stabilirea unui dialog structurat care să permită un schimb constant, o participare democratică mai puternică, generarea de expertiză în procesul de elaborare a politicilor și ajutor dat UE pentru a rămâne receptivă la preocupările cetățenilor săi.

Prin colaborarea cu societatea civilă, Parlamentul este sigur că diverse perspective contribuie la modelarea dezbaterilor și la fundamentarea procesului decizional la nivel european.

Context

De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona în 2009, democrația participativă a fost un principiu constituțional al Uniunii Europene, cu scopul de a-i consolida legitimitatea democratică. Articolul 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) promovează elaborarea de politici incluzive, transparente și participative. Acesta prevede:

Instituțiile acordă cetățenilor și asociațiilor reprezentative, prin mijloace corespunzătoare, posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acțiune ale Uniunii.
Instituțiile Uniunii mențin un dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă.
În vederea asigurării coerenței și a transparenței acțiunilor Uniunii, Comisia Europeană procedează la ample consultări ale părților interesate.
La inițiativa a cel puțin un milion de cetățeni ai Uniunii, resortisanți ai unui număr semnificativ de state membre, Comisia Europeană poate fi invitată să prezinte, în limitele atribuțiilor sale, o propunere corespunzătoare în materii în care acești cetățeni consideră că este necesar un act juridic al Uniunii, în vederea aplicării tratatelor.
Procedurile și condițiile necesare pentru prezentarea unei astfel de inițiative sunt stabilite în conformitate cu articolul 24 primul alineat din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Alineatul (1) codifică și întărește principiul democrației participative, considerându-l o valoare fundamentală a Uniunii Europene.

Alineatul (2) oficializează procesul de „dialog civil”, promovând interacțiunea deschisă, transparentă și inclusivă dintre societatea civilă și instituțiile UE pentru a contribui la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor.

Alineatul (3) obligă Comisia Europeană să asigure un proces de elaborare a politicilor transparent și informat, inclusiv prin desfășurarea de consultări publice.

Alineatul (4) introduce inițiativa cetățenească europeană (ICE), un instrument prin care cetățenii pot cere Comisiei Europene să propună acte legislative în domeniile în care UE are competență.

În conformitate cu articolul 27 alineatul (5) din Regulamentul de procedură al Parlamentului European, Președintele a încredințat unui număr de doi vicepreședinți implementarea consultării structurate cu societatea civilă.

Vicepreședinții responsabili pentru relațiile cu organizațiile societății civile europene - inclusiv pentru inițiativa cetățenească europeană - sunt Katarina Barley și Nicolae Ștefănuță.

Mesajul vicepreședinților Parlamentului European, Katarina Barley și Nicolae Ștefănuță

La nivel european, dialogul cu societatea civilă are o tradiție îndelungată. De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și în conformitate cu articolul 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), acesta a fost consacrat ca obligație constituțională. Și pe bună dreptate: un dialog deschis și semnificativ cu societatea civilă diversă din Europa garantează că toate vocile și opiniile sunt auzite și recunoscute la nivel european. Accesul la factorii de decizie ai UE nu trebuie să fie un privilegiu al unor interese economice bine finanțate. Organizațiile societății civile canalizează preocupările societății și le transmit instituțiilor UE; astfel, ele contribuie la luarea unor decizii care se bazează pe realitățile și nevoile cetățenilor, atât în procesul de elaborare, cât și în cel de punere în aplicare.

În același timp, organizațiile societății civile acționează ca observatori ai dezbaterilor și deciziilor europene, interpretând procese complexe și implicându-și membrii în discuții. În acest fel, ele servesc drept multiplicatori și contribuie la promovarea transparenței în procesul de elaborare a politicilor UE. Pentru mulți cetățeni, ceea ce se întâmplă la nivel european poate părea abstract și îndepărtat. Prin urmare, societatea civilă și organizațiile sale joacă un rol crucial în reducerea acestei distanțe și în conectarea cetățenilor la procesul decizional al UE - o sarcină esențială în fața tendințelor autoritare în creștere din întreaga lume.

Dialogul cu societatea civilă îmbracă multe forme: audieri publice, ateliere cu experți, consultări și schimburi periodice cu organizațiile de la toate nivelurile. De asemenea, Parlamentul European cooperează îndeaproape cu organizațiile-umbrelă europene care reprezintă interese transfrontaliere, pentru a fi ascultate punctele de vedere ale tuturor statelor membre.

În calitate de vicepreședinți responsabili de relațiile cu organizațiile societății civile europene, ne angajăm să sprijinim societatea civilă pentru ca ea să contribuie la dezbaterile parlamentare, să monitorizeze punerea în aplicare a politicilor UE și să tragă la răspundere instituțiile.